| |
Descrierea disciplinelor
Anul I, semestrul 1
Limba franceză (lexicologie)
Tematica generală a cursului:
Lexicologie: Formarea lexicului, influenţe, împrumuturi, anglicisme. Nivele de limbă (cazul argourilor. formarea cuvintelor, dificultăţi. Evoluţia sensul lexical (figurile lexicale). Expresiile idiomatice. Sensul relaţional . Sensul pragmatic . Articolul de dicţionar
Literatură franceză (Ev Mediu, Renaştere)
Tematica generală a cursului:
Cântecele de gesta. Romanul medieval. Poezia, nuvela, teatrul în Evul Mediu. Renaştere, umanism, pleiadă, scoala lioneză, Montaigne, Rabelais şi teatrul renascentist.
Introducere în filologie şi cercetare
Tematica generală a cursului:
Cursul îşi propune o iniţiere a studenţilor în cercetarea literară şi lingvistică prin familiarizarea lor cu instrumentele de lucru ale cercetării (constituirea şi prelucrarea bibliografiei, valorificarea optimă a lecturii ca premisă a cercetarii), cu tehnicile de redactare, cu metodele de abordare ale textului, în dorinţa de a transgresa aspectele criticii genetice şi istoriei literare în favoarea unui demers hermeneutic profesionist.
Anul I, semestrul 2
Limba franceză (nume şi pronume)
Tematica generală a cursului:
Cursul îşi propune sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor studenţilor în materie de morfosintaxa sintagmei nominale (substantiv, adjectiv, predeterminanţi: articole, adjective demonstrative, posesive, nehotărâte, etc.; pronume: personale, relative, interogative, adverbiale, nehotărâte, demonstrative, posesive; prepoziţie).
Literatură franceză (secolul al XVII – lea)
Tematica generală a cursului:
Ce este clasicismul? Estetici şi mentalităţi. Baroc şi clasicism. Dramaturgie clasică : Corneille-creatorul tragediei clasice (Horace, Polyeucte). Racine sau apogeul tragediei (Andromaque, Phèdre). Molière şi comedia clasică (L'Avare, Le Tartuffe).
Cultură şi civilizaţie franceză
Tematica generală a cursului:
Cursul îi va ajuta pe studenţii anului I să înţeleagă sensurile unei lungi evoluţii care i-a dat Franţei fizionomia ei actuală. El va urmări dezvoltarea Franţei pe plan istoric, economic, cultural, artistic, din Antichitate până în prezent. Ca metodă de lucru se foloseşte prelegerea, dar şi discuţia cu studenţii.
Anul II, semestrul 1
Limba franceză (verbul)
Tematica generală a cursului:
Cursul propune un studiu detaliat al proprietăţilor morfologice, semantice şi sintactice ale verbului francez. Partea a doua este consacrată abordării într-o perspectivă enunţiativă şi textuală a timpurilor verbale din sistemul centric şi din cel alocentric.
Literatură franceză (secolul al XVIII – lea)
Tematica generală a cursului:
Discursul narativ: probleme generale. Romanul picaresc: de la transgresiune la integrare. L'Abbé Prévost, romanul sentimental. Lettres persanes , ficţiunea spectatorului străin. Polifonie si cronotopie în La Nouvelle Héloïse. Voltaire, povestirea filosofică. Le Diable amoureux , ambiguitatea fantastică. Charles-Joseph de Ligne, Mes Ecarts , fragmente de viaţă şi de istorie. Rousseau, pactul autobiografic. Laclos – retorica libertinajului. Discursul teatral: probleme generale. Discursul tragic şi estetica sentimentului. Marivaux: joc de limbaj. Beaumarchais: satira socială.
Stilistică şi poetică
Tematica generală a cursului:
Obiectul stilisticii. Paul Valéry - întemeietorul poeticii moderne. Paul Valéry - întemeietorul poeticii moderne. Metafora şi plurisemantismul în poezia simbolista.
Simbolul apei la Verlaine si Rimbaud. Simbolul apei la Verlaine si Rimbaud. Simbolismul copacului in poezia verlainiana. Marcel Proust: metafora sau metonimie? Retorica onirica în romanul francez actual. Analize stilistice
Anul II, semestrul 2
Limba franceză (sintaxa propozitiei)
Tematica generală a cursului:
Cursul abordează problemele de sintaxă dintr-o perspectivă structural-generativistă: de la definirea noţiunilor de bază (simboluri categoriale, reguli de rescriere, constituenţi imediaţi şi funcţii sintactice) se trece la descrierea constituenţilor frazei nucleare (SN şi GN, SV şi GV) apoi a tipurilor de frază ca modalităţi de enunţare şi ca modalităţi funcţionale. Studiul unor fenomene de complexitate constitutivă (cum ar fi termenii izolaţi, apoziţia, EPS) face tranziţia spre sintaxa frazei complexe. Problemele tratate în această a doua parte a cursului sunt: juxtapunerea, parataxa şi hipotaxa; conectivele subordonatoare, clasificarea şi descrierea subordonatelor după funcţia şi relaţia lor cu constituenţii frazei nucleare. Subordonatele completive (clasa de echivalenţă SN), epitetice (clasa de echivalenţă Sadj) şi circumstanţiale (clasa de echivalenţă SAdv): construcţia, modurile selectate şi contragerea.
Literatură franceză (secolul al XIX – lea)
Tematica generală a cursului:
Actul literar ca proces de comunicare; perspective critice moderne asupra secolului XIX. Mentalitatea romantică. Cronotopul romantic, răul secolului. Vis si mit la Nerval. Hugo – viziunea cosmică şi mesianismul romantic. Teatrul romantic, Musset şi poezia dramatică. Poetica realismului. Balzac: energii şi pasiuni, om şi mediu. Conştiinţa sociologică. Egotismul şi romanul – cronica la Stendhal. Flaubert: bovarism, noi strategii romaneşti. Baudelaire şi naşterea poeziei moderne: analogia universală, dubla postulaţie. Simbolismul şi revoluţia limbajului poetic. Impresionismul lui Verlaine. Alchimia verbală la Rimbaud. Mallarmé şi obsesia Operei. Jarry – intuiţia absurdului. Zola – naturalism şi mituri. Viziunea fin de siècle.
Curs opţional de limba franceză
Franceza non-standard
Tematica generală a cursului:
Norma si varietăţile limbii. Franceza standard şi franceza non-standard. Nivelurile limbii (familiar, popular, argotic, vulgar). A preda franceza non-standard? Formare şi funcţionare. Metafora şi metonimia. Procedeele morfosintactice (sufixare, trunchiere, abreviere, siglare, cuvinte-valiză, calambururi). Împrumuturile. Frazeologia. Verlan-ul.
Stilistică lingvistică
Tematica generală a cursului:
Obiectul stilisticii. Analiza stilistică. Cuvântul, expresie sonoră: definiţia cuvântului. Utilizarea afectivă a sonorităţilor. Armonia imitativă. Aliteraţia. Cacofonia. Intonaţia. Cuvântul, simbol al unei noţiuni: cuvântul gramatical. Cuvântul noţional. Cuvântul, semn arbitrar sau semn motivat. Cuvântul concret şi cel abstract. Sinonimele. Termenul propriu. Cuvânt exact şi cuvânt vag. Utilizare conştientă şi afectivă a lipsei de proprietate a termenilor. Metafora. Lexicul: Împrumut. Neologism. Genul (Intervertirea afectivă a genurilor). Numărul. Persoana Ordinea cuvintelor în negaţie. Actualizarea şi determinarea. Articolul. Adjectivul demonstrativ. Adjectivul posesiv. Caracterizarea: calitativă a substantivului/ verbului/ adjectivului. Stările, acţiunile şi construcţia verbală: Activă/ pasivă. Reflexivă. Impersonală. Timpurile: prezent; perfect compus vs.perfect simplu; viitor; imperfect; mai-mult-ca-perfect; trecut anterior; viitor anterior; timpuri supracompuse; Aspectul: infectum şi perfectum; incoativ; terminativ; instantaneu; durativ; progresiv; frecventativ. Modurile: indicativ; subjonctiv; condiţional; imperativ; infinitiv; participiu prezent; gerunziu; adjectiv verbal; participiu trecut. Fraza: monomembră; bimembră. Secvenţa progresivă. Ordinea cuvintelor. Volumul frazei. Ritmul frazei.
Curs opţional de literatură franceză
Poetica fragmentului
Tematica generală a cursului:
Cursul îşi propune să abordeze poetica fragmentului modern ca simptom al postmodernităţii cu toate implicaţiile ei, de la precursori precum Valéry, la generaţia anilor '60-'70 ( Barthes, Blanchot) şi pînă-n zilele noastre (Pascal Quignard). Sunt vizate prin prisma fragmentului problemele esenţiale ale teoriei literare: condiţionarea lingvistică a literaturii, atitudinea fragmentiştilor faţa de roman, faţa de sistem, literatura secundară ca discurs creator, problema lecturii.
Literatură belgiană şi marile curente literare
Tematica generală a cursului:
Cursul îsi propune să surprindă specificitatea literaturii belgiene francofone, rolul determinant al biculturalităţii şi al bilingvismului în definirea identităţii ei, raportul periferie-centru în dinamica relaţiilor culturale belgo-franceze. Sunt identificate etapele importante ale parcursului literar belgian, de la Charles De Coster la reprezentanţii noului val, în strânsă corelaţie cu marile mişcări literare şi artistice europene (naturalism, simbolism, suprarealism, expresionism, post-modernitate) şi cu mutaţiile survenite în intertextul social şi mental.
Anul III, semestrul 1
Limba franceză (sintaxa frazei)
Literatură franceză (secolul al XX – lea)
Tematica generală a cursului:
Cursul îşi propune o prezentare a celor mai importante curente şi mişcări literare din secolului al XX - lea (suprarealism, noul roman, literatura angajată etc.) prin punerea în evidenţă a particularităţilor lor estetice reprezentative. Alegerea poeziilor, textelor în proză şi a pieselor de teatru vor avea ca teme generale condiţia umană şi condiţia artistului. Se vor releva particularităţi ale chronotopului, tipologiile personajelor, tehnici literare şi figuri de stil pornind de la creaţiile lui Apollinaire, Valéry, Proust, Gide, Malraux, Sartre, Butor, Giraudoux.
Curs opţional de limba franceză
Analiza discursului
Tematica generală a cursului:
Cursul îşi propune iniţierea studenţilor într-o problematică mai deschisă decât cea pe care o presupune "sistemul limbii"şi doreşte, într-o primă parte consacrată limitelor abordărilor gramaticale , să treacă în revistă dificultăţile de tipul "inanalizabilelor", "malformărilor" sau "falselor funcţii gramaticale", pentru a motiva necesitatea analizelor discursive, ce reclamă instrumente descriptive specifice. Se trec în revistă mai multe tipuri de pragmatici (teoria actelor de limbaj, teoria enunţării, teoria funcţiilor limbajului, analizele de discurs, şi teoriile interpretative (Grice, Sperber & Wilson). De la nivelul discursiv (local), cursul ajunge la o perspectivă textuală de analiză (globală) şi trece în revistă particularităţile prototipice ale secvenţelor descriptivă, narativă , argumentativă şi dialogală ca şi problema eterogenităţii compoziţionale a discursurilor. Toate aceste elemente constituie o introducere în analiza discursului .
Introducere în pragmatică
Tematica generală a cursului:
Critica modelului clasic al comunicării, în principal a noţiunii de cod, oferă un punct de plecare pentru prezentarea conceptelor cu care operează teoria enunţării (enunţ şi enunţare, referinţă absolută, deictică şi anaforică, modalităţi de enunţ şi modalităţi de enunţare, sistem de reperaj enunţiativ, eterogeneitate enunţiativă) şi a conceptelor utilizate de teoria actelor de limbaj (constativ vs performativ, performativ implicit vs explicit, forţă sau valoare ilocuţionară, act locuţionar, ilocuţionar şi perlocuţionar, condiţii de reuşită a actelor de limbaj, acte directe şi indirecte )
Curs opţional de literatură franceză
Georges Perec
Tematica generală a cursului:
Receptarea lui Perec şi consacrarea lui literară. Realismul perecquian - un realism transformaţional. "Infra-ordinarul" ca metodă de creaţie literară. Principiul esteticii perecquiene: scriitura aflată sub semnul constrângerii. Constrângere şi autobiografie: memoria şi amintirea în slujba activităţii scripturale. Arta sau jocul de puzzle.
Vrăjitoria în Europa occidentală
Tematica generală a cursului:
Sabatul. Primele excluderi (lépreux, juifs, cathares, vaudois, béguins, templiers). Chipul vrăjitoarei (texte juridice, teologice, etnografice). Demonologie şi vrăjitorie. Vrăjitorie şi posedare. Loudun. Intoarcerea morţilor.
Anul III, semestrul 2
Limba franceză (Practicile retroversiunii)
Literatura franceză (Teatrul francez în secolul XX)
Curs opţional de limba franceză
Pragmatica interacţiunii verbale
Tematica generală a cursului:
Pornind de la noţiunile de dialog şi dialogism, cursul abordează aspectele mai importante ale interacţiunii verbale: tipologie, componente, reguli ce guvernează funcţionarea interacţiunilor verbale. De la o abordare macrostructurală vizând organizarea ierarhică (tranzacţie, schimb de replici, intervenţie, act de limbaj) şi funcţională a conversaţiei (funcţii ilocuţionare si interactive) se trece la o abordare microstructurală vizând modelul de performanţă al frazei orale: fraza dislocată sau segmentată, introdusă prin c'est, il y a, voilà şi fraza nominală (monomembră sau bimembră).
Semantica cuvântului şi a discursului
Tematica generală a cursului:
Dintr-o perspectivă semantică largă, sunt reluate noţiunile de sens lexical, sens gramatical şi sens pragmatic , sunt trecute în revistă cele două «moduri de structurare a verbalului»– modul pragmatic , mai primitiv şi analitic, respectiv modul gramatical , mai sintetic. Problema gramaticalizării şi a schimbărilor de tip de sens ce au loc la nivel diacronic sau la nivelul diferitelor registre de limbă (oral – scris, de ex.). Semantica mărcilor discursive . V erbal şi nonverba l (studii de caz: interjecţia, semnele de punctuaţie, gesturile . În final, problema inferenţei . Cursul se vrea o trecere necesară spre studii lingvistice aprofundate.
Curs opţional de literatură franceză
Poezia franceză după 1940
Tematica generală a cursului:
Cursul îşi propune să-i familiarizeze pe studenţi cu opera celor mai de seamă poeţi francezi din a doua jumătate a sec. XX (Jouve, Michaux, Char, Ponge, Guillevic, Bonnefoy, etc.) Ca metode de lucru se folosesc expunerea, referatele, analizele şi dezbaterile.
Marcel Proust
Tematica generală a cursului:
De vreme ce până în acest moment studenţii nu au beneficiat încă de un curs de estetică, se propune, la început, o luare de contact cu acest domeniu, la nivelul esteticii creaţiei şi al esteticii receptării, insistându-se pe deosebirile dintre acestea. În context, ca factor ilustrativ, se insistă şi pe estetica obiectului găsit.
În continuare, menţinând mişcarea de pendul între creaţie şi receptare, pe baza unor secvenţe semnificative şi revelatorii din textul proustian, se decelează şi se comentează concepţiile estetice ale lui Marcel Proust, precum şi modalităţile prin care autorul a intenţionat să facă în aşa fel încât acestea să ajungă “intacte” la cititor. În final, se ajunge la concluzia că opusul proustian este “povestea” devenirii unei conştiinţe estetice.
Examenul de licenţă
Cuprinde 1 probă scrisă - limbă franceză, literatură franceză şi limbă din specializarea B, urmate de susţinerea publică a lucrării de licenţă.
Proba scrisă se desfăşoară conform unei programe care evită dublarea examenelor din timpul anilor. Lucrarea de licenţă, de limbă sau de literatură, poate fi redactată la alegere din prima specializare (franceză) sau din cea de-a doua. | |
